BluePink BluePink
XHost
Oferim servicii de instalare, configurare si monitorizare servere linux (router, firewall, dns, web, email, baze de date, aplicatii, server de backup, domain controller, share de retea) de la 50 eur / instalare. Pentru detalii accesati site-ul BluePink.
     
Radu Florian
  || Home |||| Capitole ||
   
 
III:Rasismul si nationalismul-ideologii diversioniste

In capitolul precedent am aratat pe scurt de ce este absolute necesar internationalismul pentru ca lupta maselor sa fie incununata cu success.Dar a proclama internationalismul,a adera la acest principiu in vorbe nu este suficient.Multe partied care s-au revendicat de la marxism au facut-o,dar in practica au alunecat spre nationalism.Pentru a evita acest lucru pe viitor este necesara o propaganda sustinuta care sa dezvaluie maselor falsitatea si pericolul oricaror teorii care incearca sa le abata de la aplicarea in practica a principiului internationalismului.
Cunoscind forta clasei muncitoare,burghezia a cautat inca de la inceputul capitalismului diverse modalitati de a diminua aceata forta.Si cea mai buna este de a-i DEZBINA pe muncitori,de a-i ridica unii impotriva celorlalati.Au aparut astfel unele teorii adresate maselor largi,care uneori recunosteau in vorbe necesitatea unirii la scara internationala a muncitorilor iar alteori o negau cu totul.Ele aveau in comun faptul ca,pretinzind ca ajuta la imbunatatirea situatiei muncitorilor,le abateau atentia de la ADEVARATUL dusman-CAPITALISMUL,creind in schimb dusmani noi.Iar acest lucru nu-l puteau face decat prin reconstruirea identitatilor.Da,spuneau legionarii de la noi,muncitorii sunt muncitori,dar inainte de toate ei sunt romani. “Dreptatea ta in cadrul dreptatii neamului”,le spuneau legionarii muncitorilor. “Revendicarile clasei muncitoare in cadrul statului national”.Astfel de “prieteni” ai poporului au existat practice in toate tarile in care a existat o miscare muncitoreasca suficient de puternica incat sa sperie clasele conducatoare.Ei afirmau ca masele sufera nu din cauza capitalismului,ci din cauza unor “dusmani din afara”-negrii,chinezii sau hispanicii care vor sa “fure slujbele” muncitorilor americani albi,evreii care ar urmari sa domine in interesul lor miscarea muncitoreasca din Europa,si,mai nou,imigrantii musulmani din Uniunea Europeana care ar reprezenta “o amenintare pentru modul de viata occidental”,deoarece “Islamul nu este compatibil cu democratia si valorile europene”.Cateodata dadeau vina si pe anumite sectiuni ale clasei capitaliste- “bancherii evrei” ,care,curios lucru,erau uneori “mana in mana” cu “comunistii evrei”,comerciantii chinezi din Indonezia si Malaysia, “negustorii si speculantii ceceni,azeri si tadjici” din Rusia,care ar fi “acaparat pietele”,dar niciodata nu dadeau vina pe CAPITALISMUL INSUSI,luat ca sistem bazat pe proprietatea privata asupra mijloacelor de productie si exploatarea muncii salariate.Cu alte cuvinte,atacau proprietatea privata a unora,dar nu proprietatea privata IN GENERAL.Tocmai de aceea teoriile acestor “prieteni ai poporului” merita denumirea de TEORII DIVERSIONISTE,deoarece abat atentia maselor de la lupta impotriva capitalismului.
Dintre teoriile diversioniste care au tras si continua sa traga miscarea muncitoreasca inapoi merita analizate trei:teoria “luptei intre civilizatii” a lui Huntington,teoria “inegalitatii raselor umane” si cea a nationalismului,care poate fi numita “national-socialism”,deoarece adesea imbraca forme “sociale”,sau chiar “socialiste”.In acest capitol ma voi ocupa de rasism si nationalism.
Rasismul a fost demult demascat de stiinta ca o teorie total gresita,in acelasi timp pseudostiintifica,antistiintifica si antiumana.Ea este chiar mai retrograda decat nationalismul classic,deoarece in timp ce nationalistii(cu exceptia celor care sunt si rasisti) isi declara fidelitatea fata de un stat national,care macar are meritul ca exista,rasistii isi declara fidelitatea fata de un concept care nu are nici o legatura cu realitatea.
De ce spun acest lucru?
Exista,intr-adevar,mari grupuri umane deosebite prin caractere externe,cum ar fi:culoarea pielii,a parului si a ochilor,forma si textura parului,talia,pilozitatea etc.Aceste grupuri sunt considerate in general a fi in numar de trei:europoid(numit impropriu Caucasoid,pentru ca adevaratii caucazieni-armenii,georgienii,cecenii,ingusii,osetinii,abhazii-nu corespund portretului standard al acestei rase),mongoloid si negroid.Europoizii( “albii”) sunt raspanditi in Europa si (in urma colonizarii europene) cele doua Americi,Australia si in numar mic Africa de Sud,mongoloizii in Asia Centrala,nordica,estica,sud-estica,Oceania si cele doua Americi(unde formeaza populatia bastinasa,amerindienii),iar negroizii in cea mai mare parte a Africii,parti ale Asiei de Sud(andamanii,vedda),Asiei de Sud-Est(pigmeii negrito din Filipine,semangii din Malaysia,papuasii),si in sfarsit in Australia(aborigenii australieni) si Oceania(melanezienii).Odinioara negroizii traiau si in Tasmania(aborigenii tasmanieni),dar ei au fost exterminati complet de colonialisti in secolul XIX-una din cele mai rusinoase crime din istoria umanitatii.Deosebirile externe par semnificative la prima vedere,dar,in ciuda lor,toate aceste grupuri umane sau “rase” sunt BIOLOGIC ECHIVALENTE,adica apartin UNEIA SI ACELEIASI SPECII-Homo sapiens.De unde stim?Pentru ca in cazul speciilor diferite descendentii rezultati din incrucisarea lor sunt intotdeauna,sau in majoritatea cazurilor,STERILI.Astfel,din imperecherea unui leu cu o tigroaica rezulta un ligru,dar acest urias animal,care este mai mare decat ambele specii parentale,este aproape intotdeauna steril.Dar “hibrizii” rezultati din “incrucisarea” a diferite “rase” omenesti sunt intotdeauna fertili si sanatosi.De aceea deosebirile dintre “rase” nu sunt fundamentale,asa cum sustin rasistii,care au vorbit adeseori,spre exemplu,de negri si albi ca de doua “specii” diferite si au cerut interzicerea casatoriilor mixte,pentru ca ar duce la “degenerarea” “hibrizilor”.Dar acest lucru nu se intampla la oameni,tocmai pentru ca toti oamenii formeaza o singura specie.Nu exista deosebiri genetice cat de cat semnificative intre albi,negri,chinezi,amerindieni sau eschimosi.
Dar la oameni nici maca de “varietati geografice” in cadrul speciei,adica de subspecii sau “rase” in sensul strict al cuvantului nu se poate vorbi.Aceasta deoarece inca din cele mai vechi timpuri populatiile umane s-au amestecat foarte mult intre ele.Un amestec impresionant de tipuri fizice intalnim in America Latina,unde albii,amerindienii si negri s-au amestecat atat de mult incat in prezent aproape toti “latino-americanii” nu mai sunt de “rasa pura”.Populatiile din Asia Centrala,Asia de Sud si Asia de Sud-Est sunt de asemenea extrem de variabile.In Turcia se intalnesc atat indivizi cu pigmentatia inchisa cat si cu pigmentatia deschisa,precum si indivizi cu trasaturi mongoloide,amintind de tipul fizic al vechilor turci.Si totusi ei formeaza un singur popor.Uneori se intampla ca parinti cu un anumit tip fizic sa aiba copii cu trasaturi ale altor tipuri fizice.Avem astfel motive sa credem ca la oameni nu se poate vorbi de “rasa” in adevaratul inteles al cuvantului,adica acela de subspecie.De acest lucru ne putem da seama prin faptul ca adesea se intalnesc personae care nu pot fi clasificate intr-un tip rasial anume.Astfel,indivizi cu buze groase pot fi intalniti in toate “rasele” omenesti.In Mexic s-au gasit numeroase “capete olmece”,sculptate de un vechi popor Amerindian acum mai bine de 2000 de ani,dintre care unele prezinta trasaturi “negroide” (buze groase,nas aplatizat).Unii cercetatori s-au grabit sa le atribuie unor populatii venite din Africa,vechiul Egipt sau chiar mitica Atlantida,dar adevarul este ca tipul fizic “olmec” se intalneste destul de frecvent printre amerindienii din Mexic sau alte parti ale continentului american.Indivizi cu o pigmentatie mai deschisa sau mai inchisa decat media se intalnesc de asemenea in toate “rasele”.
Teoria rasista nu are,deci,nimic comun cu realitatea.Ea a fost conceputa inca din secolele XVIII-XIX cu un scop précis-acela de a justifica exploatarea raselor “inferioare” de catre “elitele” europene si nord-americane.In acelasi timp ea a fost folosita pe scara larga pentru a-i DEZBINA pe exploatatii de diferite rase-de exemplu in Statele Unite dupa desfiintarea sclaviei multor “poor-whites” li s-a inoculat de catre “elite” ostilitatea fata de negri,ceea ce i-a impiedicat pe saracii albi si pe cei negri sa formeze un front comun impotriva exploatatorilor.In prezent mai exista,din pacate,in SUA muncitori albi care cred ca principalul pericol nu vine de la capitalisti,ci de la muncitorii negri sau hispanici care ar vrea sa le “fure slujbele”.
Nationalismul este un alt gen de teorie diversionista,care incearca sa dezbine pe cei ce muncesc pe criterii nu de rasa ci etnice.In secolul XIX in Marea Britanie capitalistii cautau sa-i ridice pe muncitorii englezi impotriva celor irlandezi,iar in Rusia tarista clasele conducatoare cautau sa inoculeze rusilor ura fata de evrei,de tatari sau de caucazieni.Vorbind de exemplul britanic,Marx scria in 1870 ca in ostilitatea reciproca intre muncitorii englezi si cei irlandezi “rezida secretul slabiciunii clasei muncitoare engleze,in pofida organizarii ei,secretul mentinerii la putere a clasei capitalistilor.”30
Dar nationalismul este periculos nu numai pentru ca divizeaza clasa muncitoare.El are si “meritul” de a subordona clasa muncitoare capitalistilor “de acelasi neam”.A afirma,asa cum a facut Lucretiu Patrascanu: “Inainte de a fi comunist m-am nascut roman”,inseamna in practica tocmai acest lucru,deoarece in capitalism burghezia este clasa conducatoare a natiunii.Burghezia,desi este o clasa internationalista,are tendinta,dupa cum am vazut,de a se folosi de statul national pentru a lupta impotriva altor grupari de capitalisti straini.In acest scop ea are nevoie de “prieteni ai poporului” nationalisti care sa arate maselor ca suferintele lor nu sunt cauzate de capitalism ca sistem,ci de anumite grupari de capitalisti straini care vor sa subjuge tara.Dusmanul nu mai este capitalistul,ci,dimpotriva,capitalistul strain.Capitalistul autohton este un prieten,care vrea binele muncitorilor pentru ca el este condus,(sau macar trebuie sa fie condus) de “interesul national”,de nobilul sentiment al dragostei fata de cel de acelasi neam.Exact acest lucru l-au spus social-sovinistii europeni la 1914-burghezia noastra “neaosa” este de preferat dominatiei unei burghezii straine,care,ce e drept,e in esenta la fel de rea,dar nu este animata de sentimentul nobil al dragostei de neam.Urmarea imediata a fost ca muncitorii germani i-au urmat pe capitalistii germani pentru a scapa de spaima ca in viitor la Berlin sa se vorbeasca franceza sau rusa,iar muncitorii francezi i-au urmat pe capitalistii francezi pentru a gestiona impreuna Alsacia si Lorena.Urmarea finala a fost ca milioane de muncitori germani,francezi,englezi,americani,italieni,rusi,romani s-au macelarit intre ei iar dupa ce razboiul s-a terminat s-au trezit din nou in situatia de sclavi salariati,indiferent ca facusera parte din tabara capitalistilor invingatori sau a capitalistilor invinsi.In Germania si Italia spectrul “primejdiei rosii” a facut ca “elitele” sa caute din nou “prieteni ai poporului” care sa lupte pentru socialism fara a lupta impotriva capitalismului,dar de data aceasta ceva mai radicali-oameni “dintr-o bucata”,care nu sovaiau sa “spuna lucrurilor pe nume”,nu ca pretentiosii social-democrati de la 1914.Un exemplu stralucit de astfel de “prieteni sinceri” sunt nationalistii nostri de la 1919-1920,intre care si Zelea-Codreanu,viitorul “Capitan”Impreuna cu un oarecare Constantin Pancu el a pus in aceasta perioada la Iasi bazele unui nou tip de socialism-socialismul national-crestin.In manifestul sau el afirma ca se pronunta cu hotarare pentru revolutie,crezind cu tarie in “socializarea fabricilor”, “proprietatea tuturor muncitorilor”.Dar mai departe schimba tonul,afirmind ca socialismul national-crestin crede de asemenea in: “Repartizarea beneficiilor intre patron(stat sau particular)si muncitori’’.Se considera necesar ca “Patronul(particular)pe langa salarierea muncii sale(?)’’sa primeasca “un procent descrescind proportional cu marimea capitalului”!Mai aflam ca isi declara loialitatea fata de Ferdinand, “parinte al muncitorilor” si “Rege al taranilor”31Iata un exemplu de oameni care stiu sa “spuna lucrurilor pe nume”!Intr-o mostra tipica de demagogie fascista autorul manifestului ne ameteste cu “socializarea fabricilor”,apoi isi ia cu maiestrie maretele vorbe inapoi si vorbeste de regele “parinte al muncitorilor si taranilor”(avand in vedere ca regele era cel mai mare proprietar funciar al tarii este limpede ca-si permitea sa fie parintele a milioane de oameni) si de necesitatea ca patronii si muncitorii sa gaseasca o cale de a-si imparti beneficiile pentru a nu permite “jidanilor” sa devina lideri ai muncitorilor(bineinteles,o impartire frateasca,ca intre “frati romani”,care,se intelege,nu pot fi totusi egali).Se intelege ca nu poate fi vorba de nici un graunte de socialism in doctrina socialismului national-crestin.Tot ce urmaresc Pancu si Codreanu este sa atenueze cat mai mult nemultumirile muncitorilor,canalizindu-le spre “straini” si sa salveze proprietatea burgheza.Mai tarziu legionarii se vor apuca in mod serios de comert,pentru a intari temeinic aceasta proprietate.
Atat doctrina cat si practica “national-socialistilor” de toate nuantele demonstreaza clar ca ei,ca si social-democratii de la 1914,nu aveau de fapt nici o intentie de a lupta in mod serios cu capitalismul.National-socialismul poate sa porneasca pe plan teoretic ca un fals socialism,dar in practica se dovedeste mereu a fi de fapt national-capitalism-intarirea statului national in favoarea unei grupari de capitalisti si in defavoarea alteia.Iar aceasta a dus in cele din urma nu la socialism,ci la razboi mondial.
In zilele noastre steagul nationalismului este tinut sus in Europa de Jean Marie Le Pen si British National Party,iar la noi de PRM,dar si de alte partide,intre care Partidul Stangii Unite.Dar despre acesta intr-un capitol viitor.Aici e suficient de spus ca nici unul dintre aceste partide,unele declarate de dreapta,altele de stanga,nu are de a face cu socialismul mai mult decat are Partidul Socialist Francez,Partidul Laburist al lui Tony Blair sau Partidul Muncii din Israel,care si ele incearca sa obtina pomeni pentru muncitori in cadrul statului national.
Lupta contra oricaror sentimente de sovinism,rasism sau xenofobie nu inseamna ca muncitorii si avangarda lor,marxistii,ar trebui sa cada in extrema cealalta si sa subaprecieze realizarile cu adevarat semnificative ale popoarelor din care fac parte.Nu inseamna ca muncitorilor romani ar trebui sa le fie rusine ca sunt romani sau celor bulgari sa le fie rusine ca sunt bulgari.Acum in jur de un secol Lenin afirma: “Ne este noua oare,proletarilor constienti rusi,strain sentimental mandriei nationale?Desigur ca nu!Ne iubim limba si patria,activam mai mult decat oricine pentru a ridica masele ei muncitoare,adica 9/10 din populatia ei.Suntem patrunsi de sentimentul mandriei nationale,caci natiunea rusa a creat si ea o clasa revolutionara,a dovedit ca si ea este capabila sad ea omenirii mari pilde de lupta pentru libertate si socialism.”In mod asemanator,marxistii romani ar trebui sa aprecieze si ei traditiile inaintate ale poporului din care fac parte.Dar asta nu insemana ca putem fi de accord cu afirmatii de genul celei facute candva de Lucretiu Patrascanu: “Inainte de a fi comunist m-am nascut roman”.Unui muncitor oarecare i se poate ierta o astfel de afirmatie,dar nu si unui membru al avangardei clasei muncitoare ca Patrascanu.Este falsa o asemenea afirmatie din doua motive:-intai pentru ca da impresia ca TE NASTI intr-o anumita natiune.NIMENI nu se naste roman,maghiar,bulgar sau alta natiune,ci DEVINE roman,maghiar sau bulgar o data cu deprinderea limbii materne si elementelor de cultura nationala.
-in al doilea rand pentru ca da impresia ca pentru Patrascanu identitatea nationala trebuie sa fie mai presus decat cea de clasa,si acesta duce cu necesitate la subordonarea in fata burgheziei.Este uimitor cum multi din cei care il apara si chiar il lauda pe Patrascanu pentru aceasta declaratie “de curaj” nu inteleg cat de aberanta poate fi ea.Daca crezi,ca Patrascanu sau comunistii nord-coreeni ca interesele nationale sunt mai presus decat cele de clasa,atunci ai parasit pozitiile marxismului.Atunci poti crede ca principala impartire a lumii este intre natiuni, concepute cum le-au conceput nationalistii ca “realitati organice”,iar lupta nu se da in primul rand intre clase,ci intre natiuni.Iar daca ajungi sa crezi asta poti crede si ca Revolutia Franceza a fost un complot Masonic,ca “bancherii evrei” au finantat Revolutia din Octombrie,ca Rotschild se afla in legatura directa,sau cel putin era mana in mana cu Trotki,si pe nesimtite ajungi de la marxism la fascism.Asa s-a intamplat in realitate cu multi fosti comunisti deveniti national-socialisti.Chiar si Mussolini,inainte de a fi fost Il Duce a fost un socialist foarte sincer,chiar inflacarat,dar care tinea prea mult la identitatea nationala pentru a permite sa fie subordonata celei de clasa.Multi dintre liderii nationalisti din fosta Iugoslavie au fost marxisti care s-au lasat dusi de valul nationalismului si urmarile s-au vazut.Ce i-a facut pe sarbi,croati,albanezi si bosnieci sa se macelareasca intre ei? “Interesele natiunii !’’Inainte de toate suntem sarbi/croati/bosnieci/albanezi!Daca virusul nationalismului nu ar fi luat mintile oamenilor,capitalismul de mult ar fi fost doborat,si o lume mai buna,fara saracie,foamete si razboaie ar fi fost posibila.
Marxismul nu desfiinteaza,dupa cum am spus,identitatea nationala.In schimb el o subordoneaza uneia noi,aceleia de membru al clasei muncitoare dintr-o anumita tara si,prin extensie,de membru al clasei muncitoare internationale.Pentru un marxist,un muncitor roman este mai apropiat de un muncitor ungur decat de un capitalist roman,si nu invers.Tot astfel,un muncitor ungur este mai apropiat de un muncitor roman decat de un capitalist ungur,si nu invers.Daca lozinca nationalismului este:romanii impotriva ungurilor,lozinca marxismului trebuie sa fie:saracii romani SI cei unguri impotriva bogatilor romani SI unguri.Aceasta este singura cale posibila de eliberare a omului din exploatarea barbara a altui om,atat la scara unei tari cat si la cea a intregii omeniri.
Dar,inca o data trebuie spus,a fi internationalist,a fi cu adevarat marxist,nu inseamna sa respingi nationalismul doar in vorbe,ci si in fapte.Cea mai buna cale de a face aceasta este de a respinge IN PRIMUL RAND nationalismul natiunii dominante,nationalismul “de mare putere”,nationalismul “tare”.Proletarii constienti trebuie sa duca o lupta neimpacata impotriva nationalismului de acest tip,chiar atunci cand este nationalismul PROPRIEI lor natiuni,ba chiar CU ATAT MAI MULT cu cat este nationalismul propriei lor natiuni.Dar,din pacate,multi din cei care se declara “marxisti” sau “socialisti”(ca Milosevici),sau “comunisti” (ca Ziuganov sau Voronin)nu reusesc sa faca acest pas.Pot critica cu usurinta nationalismul altor natiuni asupritoare,darn u reusesc deloc sa critice propriul nationalism atunci cand insasi natiunea lor este dominanta.Ei sunt internationalisti in vorbe,dar nu si in fapte.De fapt,ei sufera de aceeasi boala-social-patriotismul care a dus la tradarea din 1914 si la falimentul Internationalei a II-a.Social-sovinistilor de atunci adevaratii internationalisti,in frunte cu Lenin,le-au dat o riposte nimicitoare.Iata ce scria Lenin in 1916,in legatura cu social-sovinistii germani: “Radacina falsitatii sovinistilor germani consta in aceea ca,tipind despre simpatiile lor fata de popoarele asuprite de Anglia,adversarul lor militar,ei trec cu modestie-uneori cu modestie exagerata-sub tacere problema independentei popoarelor asuprite de PROPRIA lor natiune.’’32 In zilele noastre ar fi o ipocrizie si o alunecare spre social-sovinism ca un marxist roman,spre exemplu,sa se indigneze de sovinismul maghiar,de antisemitismul acestuia sau de discriminarea romilor din Ungaria(care sunt lucruri foarte reale) MAI MULT decat de sovinismul romanesc,de antisemitismul din Romania sau de discriminarea romilor din Romania,care sunt de asemenea lucruri foarte reale si…mai apropiate de casa.Ar insemna sa te concentrezi pe paiul din ochiul celuilalt.Ar fi o ipocrizie si mai mare ca un marxist american sa critice in primul rand pe dusmanii Statelor Unite,Al Qaeda de exemplu,uitand ca imperialismul american a ucis si ucide mai multi oameni decat toate gruparile teroriste la un loc(si asta in conditiile in care nici un om cinstit nu poate simpatiza cu ideologia Al Qaeda).De asemenea,ar fi o ipocrizie si o tradare pentru un marxist israelian sa critice cu precadere nationalismul palestinian,uitind ca nationalismul israelian,sionismul,a ucis mai multi oameni decat toate gruparile teroriste palestiniene (desi,din nou,nu poti simti nici un fel de simpatie pentru ideologia fundamentalist-islamica a Hamas sau Jihadului Islamic).Dimpotriva,marxistii americani si israelieni ar trebui sa se pronunte pentru o retragere imediata si neconditionata a armatei americane din Afghanistan si Iraq si a celei israeliene si colonistilor evrei din TOATE teritoriile palestiniene ocupate.Se poate obiecta,pe buna dreptate,ca sistemul capitalist-imperialist american este unul superior fata de,sa zicem,regimul feudalo-teocratic al talibanilor,si ca instaurarea democratiei burgheze in Afghanistan reprezinta un progres.Da,este un progres,dar asta nu inseamna DELOC ca marxistii sa sustina prezenta americana acolo,ci dimpotriva.Marxismul nu a aplaudat,de pilda,colonizarea Africii de catre europeni,desi a recunoscut caracterul progresist al capitalismului in comparatie cu sistemele social-economice de acolo.Marxismul crede cu tarie in progres,si recunoaste rolul progresist al capitalismului fata de feudalism.Dar,in acelasi timp el isi propune realizarea unui progres si mai mare-trecerea de la capitalism la socialism,iar acesta nu se poate face de la sine.Socialismul nu cade din cer,pentru instaurarea lui este nevoie de organizarea proletariatului.Prioritara pentru marxisti nu este proslavirea progresului realizat de burghezia americana in Afghanistan(care este,orice s-ar zice,unul real),ci tocmai realizarea unitatii organizatorice a proletariatului la scara internationala,cu alte cuvinte realizarea internationalismului proletar.Iar acest lucru nu se poate face decat CONDAMNIND nationalismul de orice fel,si IN PRIMUL RAND cel manifestat sub forma razboaielor de agresiune ale marilor puteri.In practica,ORICE sustinere de catre proletariatul occidental a unui razboi,fie si “civilizator” impotriva fundamentalismului islamic reactionar sau a regimurilor nationalist arabe din Siria ori Iraq va crea in randul maselor populare din intreaga lume islamica impresia ca occidentalii actioneaza IN BLOC impotriva lor,ignorind diferentele de clasa,si se vor simti si ele tentate sa ignore diferentele de clasa,actionind in bloc cu burghezia lor “de acelasi neam” sau “de aceeasi credinta”.Va fi mai usor pentru nationalistii burghezi din lumea islamica sau pentru fundamentalisti ca Bin Laden sa spuna maselor:vedeti,marxistii occidentali si evrei sunt pentru imperialism,asa ca nimic bun nu poate veni de la o ideologie occidentala(pentru ca in lumea musulmana marxismul chiar asa este prezentat de reactionari).Daca ei sunt pentru imperialism,fiti si voi pentru nationalism (baasism,pan-arabism) sau pentru fundamentalism.Orice sustinere de catre proletariatul occidental a unui astfel de razboi va duce la subminarea internationalismului proletar,care este absolute necesar pentru rasturnarea capitalismului si imperialismului si va intari implicit nationalismul burghez (baasismul,pan-arabismul) si elementele ultrareactionare din lumea musulmana (pan-islamistii).In mod asemanator,orice incercare din partea muncitorilor romani de a sprijini sovinismul PROPRIU,refuzind de pilda anumite drepturi unor minoritati,va spori neincrederea acestora fata de romani,creind aceeasi impresie a unui bloc muncitori+ burghezie si tentindu-le sa constituie ele insele asemenea blocuri.Concentrindu-ti lupta cu precadere impotriva nationalismului maghiar de exemplu,vei intari atat nationalismul maghiar cat si pe cel roman,mai mult decat ai face-o daca ti-ai concentra lupta in principal impotriva nationalismului roman.
Care trebuie sa fie atitudinea marxistilor fata de nationalismul “slab” al popoarelor asuprite?Orice lupta de eliberare a unei natiuni asuprite are desigur un anumit caracter progresist.Dar,in epoca imperialismului si mai ales in cea a globalizarii,in care statul national a devenit reactionar,nici o lupta de eliberare nationala nu poate duce cu adevarat la imbunatatirea situatiei maselor daca conducerea ei este lasata pe seama “burgheziei nationale”. “Burghezia nationala” nu mai este progresista,asa cum era burghezia franceza la 1789 sau cea romana la 1848 sau in perioada lui Cuza.In epoca globalizarii acest lucru nu mai este posibil.Ea se teme mai mult de lupta maselor decat de marea burghezie imperialista,si uneori se teme mai mult de marea burghezie imperialista decat de elementele reactionare feudale si clericale(vezi Iran).Prin urmare,burghezia nationala este tentata sa incheie compromisuri fie cu puterea imperialista asupritoare,fie cu reactiunea feudala si clericala,fie cu o alta putere imperialista,rivala celei care o domina(de exemplu guvernele stangiste din America de Sud se orienteaza din ce in ce mai mult spre alianta cu Uniunea Europeana si mai ales cu China33,si de asmenea fac concesii cercurilor catolice-a se vedea condamnarea politicii externe americane din ultimii ani de catre papa Ioan Paul al II-lea).Un exemplu foarte potrivit pentru a ilustra caracterul reactionar al burgheziei nationale este Egiptul.Daca pana la mijlocul secolului XX burghezia egipteana a putut sa dea lumii un Nasser,in prezent ea produce fie un pro-occidental ca Ayman Nour,fie niste ultra-bigoti cu privirile indreptate spre trecut ca cei din Fratia Musulmana.De aceea un progres real pentru natiunea asuprita se poate obtine numai daca lupta antiimperialista este condusa de proletariat,care sa o poata continua cu o lupta anticapitalista.Pentru aceasta este nevoie ca marxistii,desi trebuie sa-si concentreze lupta impotriva puterii imperialiste asupritoare,trebuie sa militeze permanent pentru o organizare INDEPENDENTA a proletariatului,evitand orice subordonare fata de “burghezia nationala”,asa cum s-a intamplat,cu urmari nefaste,in China anului 1927.
Ce se va intampla dupa victoria socialismului la scara mondiala?Manifestul Partidului Comunist afirma clar: “In masura in care va fi desfiintata exploatarea unui individ de catre celalalt va fi desfiintata si exploatarea unei natiuni de catre alta.O data cu disparitia antagonismelor dintre clase in sanul natiunilor,va dispare si dusmania dintre natiuni.”34Cum capitalismul insusi este cel care apropie tot mai mult tarile si popoarele(desi intr-un mod diferit),victoria revolutiei,fie si intr-un grup de tari,nu va inverse in nici un caz acest proces,pentru ca socialismul,in calitate de oranduire superioara,nu-si poate permite sa elimine caracterul social al productiei creat de capitalism.Dimpotriva,socialismul,accentuind caracterul social al productiei,va apropia si mai mult tarile si popoarele.Asa cum afirma Manifestul: “Demarcatiile nationale si antagonismele dintre popoare dispar din ce in ce mai mult o data cu dezvoltarea burgheziei,o data cu libertatea comertului,cu piata mondiala si cu uniformitatea productiei industriale,cu conditiile de viata ce-i corespund.Dominatia proletariatului le va face inca si mai mult sa dispara.”35Locul statelor nationale va fi luat de federatii socialiste supranationale,mai intai regionale,apoi,pe masura ce revolutia se va extinde la scara intregii lumi,de o federatie socialista mondiala,ca prim pas catre disparitia deplina a statului insusi,o data cu disparitia treptata a claselor.Abia dupa victoria socialismului,fie si intr-un grup de tari,se vor crea premisele unei ADEVARATE integrari a natiunilor,unei adevarate “globalizari”,una care nu va provoca suferinte maselor ci,dimpotriva,le va ridica cu adevarat nivelul de viata,punind capat exploatarii de orice fel.